În studiul meu pentru elaborarea dicționarului etimologic, descopăr familii de cuvinte foarte vechi, ce multe dintre ele au legătură cu meseriile practicate de getodaci. Vă mărturisesc că am fost dezamăgit că nu am găsit termeni specifici pentru livadă, acesta fiind de origine slavonă. În DEX se subliniază ca A ALTOI este de origine maghiară. Dar totuși avem denumiri de soiuri de fructe, ce derivă din forme de cuvinte foarte vechi. Nu se lega deloc în capul meu, de ce dacii ar avea cuvinte precum GUSTAV, BATULE, etc, dacă ei nu făceau o selecție a pomilor sau dacă nu se îngrijeau de ei. Însă am reușit să sparg zidul pus de acei etimologi specializați în macelărirea originii limbii noastre, atunci când am înțeles însemnătatea rădăcinii indoeuropene AL-. Din această rădăcină derivă termenul ALT/ALTUL/ALTA, la fel ca și latinestul ALTER. Ideea e că ALTUL nu vine din latină, ci este o construcție internă, dezvoltată pe o moștenire indoeuropeană. La bază AL- se referă la celălalt, ca ceva diferit, în raport cu două persoane, două, obiecte, etc. Dacă inițial am tratat pronumele nehotărât ALTUL ca fiind de origine latină, descoperirea rădăcinii indoeuropene AL-, m-a facut să văd cu adevărat originea acestuia, să îi înțeleg semnificația. Evident că apoi a fost foarte ușor să fac conexiunea între ALTUL și ALTOI. De fapt ALTOI este altceva decât celălalt trunchi pe care crește. E atât de simplu și frumos. Pe când în maghiară, OLTANI înseamnă a vaccina sau a stinge. Chiar dacă ar fi având aceeași semnificație, să nu uităm că maghiarii sunt un popor la origine migrator și nu aveau cum după un proces de sedentarism început doar cu 1000 de ani în urmă, să dezvolte singuri tehnici superioare de selecție a speciilor pomicole. În cel mai bun caz le împrumutau. Așadar din punct de vedere sociolingvistic, populația autohtonă, nu putea împrumuta un termen tehnic de la o populație migratoare ce nu cunoștea aceste practici. O dovadă în plus că aceasta era o practică autohtonă e fi faptul că toți vecinii noștri au denumiri diferite pentru această tehnică.
În concluzie getodacii au dezvoltat tehnica selecției speciilor pomicole valoroase prin altoire și nu i-au așteptat pe maghiari pentru ai învăța să facă asta. Deși nu avem termeni autohtoni specifici pentru o cultură compactă de pomi, precum livadă, demunirile noastre de soiuri de pomi fructiferi și faptul ca ALTOI este de origine getodacă, ne indică preocuparea și priceperea strămoșilor noștri în creșterea pomilor și selecția lor.
