ALTOI nu vine din maghiarul OLTANI!!!
În studiul meu pentru elaborarea dicționarului etimologic, descopăr familii de cuvinte foarte vechi, ce multe dintre ele au legătură cu meseriile practicate de getodaci. Vă mărturisesc că am fost dezamăgit că nu am găsit termeni specifici pentru livadă, acesta fiind de origine slavonă. În DEX se subliniază ca A ALTOI este de origine maghiară. Dar […]
Învătătorul – un elogiu adus unei tradiții milenare
Învăța și învatător sunt cuvinte carora trebuie sa le acordăm o atenție deosebită. Prezența acestor cuvinte în vocabularul nostru, indică de fapt o tradiție a transmiterii în cadrul societății a cunoștințelor acumulate către alte persoane. Învățător pentru noi e atât ceea ce știm azi ca dascăl (termen de origine greacă), dar pentru a înțelege însemnătatea […]
IE – element identitar de origine autohtonă
Azi voi vorbi despre „ie”. Știm cu toții ce înseamnă și ce reprezintă pentru noi ca simbolistică această moștenire dacică. Doar că atunci când mergem la DEX noi brusc suntem loviți de o definiție etimologică, ce sfidează logica și realitatea. Dar știți cum e, e suficient că unul să arunce o piatră în lac și […]
MUREȘ – UREȘ – IUREȘ – URIAȘ = marele iureș
Mureș înseamnă apa mare.Ureș este forma stilizata a lui IUREȘ, adică ceea ce se formează când vin apele mari. Prefixul M întărește semantica de MARE, alături de termenul derivat din uriaș/iureș/ureș. Trebuie subliniat că URIAȘ nu vine din maghiarul ORIAS. În dicționarul etimologic maghiar se arată că ORIAS este un cuvânt de origine necunoscută. Cu […]
Moldova – MOL/DAVA
Moldova – e de fapt Mol/DAVA. Cu alte cuvinte, numele acestui teritoriu este strâns legat de moștenirea dacică. Cu siguranță că primul centru de putere a fost statornicit într-o locație a unei vechi DAVE. Aceasta fiind apărată de o zona mlăștinoasă, aflată pe cursul unei ape, adică cu mult MOL (nămol), fiind MOLDAVA , ceea […]
IANCU numele cu rezonanță istorică
IANCU este un nume care este pe buzele tuturor, datorita a doua mari personalități ce îl poartă. Chiar daca nu i-ași numi, oricare dintre noi ar ști că e vorba de marele voievod al Transilvaniei IANCU de Hunedoara și de cel care face o punte peste 400 de ani și devine apărătorul nației sale, Avram […]
HÂRB – termen tehnic născut în neolitic
Substantivul neutru HÂRB, HÂRBURI, care la o primă vedere pare un termen banal, am constatat că în vechime a putut fi chiar un reper pentru a arăta starea socială din care proveneai. Hârb înseamnă bucată spartă dintr-un ol, vas, geam, ceea ce acum este destul de golit de semnificație pentru noi. Cuvântul HÂRB este însă […]
Gropă și Grapă – termeni tehnici din perioada neolitică
Frumusețea studierii originii unor cuvinte, constă în oferirea posibilității de a descoperi modul de viață al oamenilor preistorici, a acelora ce au inventat graiul pe care noi îl vorbim. Pe măsură ce socieatea evolua, apărând tehnici noi de muncă, indiferent de domeniu, era necesar ca fiecărui element de noutate să i se atribui un nume. […]
GÂNJ – un cuvânt de 3000 de ani vechime
GÂNJ înseamnă nuia prelucrată printr-o anumită tehnică, ce îi permite a fi răsucită. Gânjul este de fapt elementul care stă la baza realizării în vechime, și când zic vechime, mă refer la perioada antichității, a frânghiilor și a elementelor împletite. Dacă facem o căutare în DEX, vom găsi ca acestui termen i se atribuie o […]
GHIORȚAN este sinonimul autohton pentru șobolan
Șobolanul in trecut era o prezență obișnuită, ceea ce înseamnă că e imposibil că strămoșii noștri să nu fi avut un termen propriu pentru acesta. Ajungând cu cercetarea la un cuvântul GHIOROI (marcat în DEX ca fiind de origine necunoscută), ce înseamnă obiect folosit pentru a face găuri în pământ, am descoperit că din familia […]